05 August, 2011

despre freestyle/... daca intr-adevar vrei , poti !

De-a lungu timpului de cand fac freestyle, si ma antrenez prin parcuri, am intalnit mai multi pusti, unii foarte tineri altii nu foarte tineri, care pareau dornici sa faca freestyle, ba chiar unii dintre ei chiar aveau potential bun stiind deja vreo 2-3 scheme si chiar cu un stil bun/lejer.
Dintre ei cam nici unu nu s-a tinut cat de cat calumea ca sa ajunga la un nivel bun/ridicat de freestyle. Ma gandesc la unu care s-a apucat dupa ce m-a intalnit pe mine si devenise destul de bun dar care eventual, a avut alte treburi si drumuri si nu a mai continuat.

Ok, sa nu ai o motivatie foarte puternica in Romania sa faci freestyle pot sa inteleg, si pe termen lung sa faci altceva, mai important cum ar fi scoala, sau alte sporturi de performanta care iti ocupa prea mult timp ca sa iti permita sa mai faci si freestyle.

Dar ce m-a enervat intotdeauna la astia noi in freestyle pe care i-am intalnit era acea nesiguranta combinata cu prostie, de unde venea atitudinea aia de genu : "ce sa fac? 2 atws? dar nu pot.." What the fuck ! Normal ca nu poti. acum. nici eu, acum, nu pot sa fac 4 amatw no touch, dar poate fac deja 2 sau 3 si daca mai incerc de cateva ori ajung sa fac si alea 4. Asta inseamna sa faci freestyle. sa incerci scheme de freestyle pe care acum nu le stii, pana le inveti si le faci!

In cazul meu, intotdeauna am sustinut ca talentul m-a ajutat foarte mult, poate si acel control deja bun asupra mingii (la jonglatul simplu pe picior, ma refer) deja dobandit de cand eram foarte mic, pentru ca jucam foarte mult fotbal, si de asemenea poate cel mai important cand vine vorba de freestyle, imi placea sa jonglez foarte mult pe picior sau pe cap.

Erau altii in Romania si chiar in lumea freestyleului in general, care sustineau foarte mult partea asta cu 'munca' si faptul ca doar antenamentul foarte intens te face sa progresezi calumea, si ca talentul nu conteaza decat intr-o masura foarte mica.

Ei bine la mine trickurile au venit foarte lejer, pentru ca aveam acel control bun de care va vorbeam mai devreme, si pur si simplu o coordonare foarte buna, care ma ajuta sa invat trickuri foarte repede fara prea mult antrenament.

E adevarat si recunosc ca in cazul unor freestyleri care au ajuns deja cunoscuti la nivel mondial in freestyle, talentul nu era punctul lor forte, dar prin antrenament au deprins miscari incredibil de grele si combinatii incredibile, si care chiar au ajuns sa aiba si un stil destul de bun, sau imbunatatit pe parcurs. Repet, parca am mai spus-o pe blogu asta, ca pentru mine stil bun inseamna sa para totul lejer, nu chinuit, si evident intervine acea latura a subiectivitatii celor din jur, carora le place un stil anume mai mult sau mai putin pur si simplu.

Deci acestia, care nu au talent foarte mare, nu au un control lejer cand jongleaza, nu prind schemele asa de repede, evident ca trebuie sa exerseze mai mult si sa se chinuie un pic mai mult la inceput pana prind miscarile de baza. Trebuie sa faca ce sustineau acei multi freestyleri de care va vorbeam: sa se antreneze mai mult!

Deci pentru toti aceia care spuneau ca nu pot, ca ii doare picioru.. ca mingea e grea etc : DA, e clar, nu ai un talent minunat la asta, dar daca iti place cat de cat, si ai vrea sa stii mai multe in ale freestyle-ului, antreneaza-te pana cand, la un moment dat vei simti cu siguranta ca incep sa iasa schemele! pur si simplu! asta a facut omenirea de cand lumea: a invatat diverse incercand si repetand. Ca motivatie, uitati-l pe piticu asta ce poate sa faca, chiar si atunci cand pare ca ridica mingea greoi, tot mai gaseste resurse sa continuie comboul. daca el poate la o varsta frageda, fara sa il ajute nici inaltimea prea mult, sa faca chestii atat de grele, veti putea si voi macar jumate din ce face el:

No comments:

Post a Comment